Agasantul absolut

04 Aug 2011 5 comentarii

by emmafantasy in boys, boys, boys..., everyday life, gânduri

Zice-se că femeile, la general vorbind, sunt curioase şi bârfitoare. Ok, aşa o fi rasa noastră ingrată. Ne-am obişnuit cu asta şi nu ni se pare nimic anormal. Ciudat şi neplăcut e când cunoşti un bărbat mai curios, mai bârfitor şi mai cârcotaş decât toate femeile la un loc (pentru că da, bărbaţi de genul ăsta întâlneşti mai rar, dar şi când îi întâlneşti realizezi că ei întrec orice performanţă feminină în domeniu ).
Am ghinionul de a cunoaşte un astfel de om. Zilnic mă pisează la cap: unde te duceai?, cum îl cheamă pe X?, unde plecau părinţii tăi aşa grăbiţi?, la ce oră ai ajuns la serviciu? etc.. Nu doar că îl preocupă cele mai mici şi nesemnificative detalii din vieţile tuturor, dar are şi darul de a fi omniprezent ) Nu e loc în care să nu îl întâlneşti. El ştie tot, observă tot şi trăieşte din a pune întrebări celorlalţi. La început îi răspundeam, pentru că mi-era ruşine de ruşinea lui. Am avut, însă, şi momente când am uitat de politeţe (a avut ghinionul să mă abordeze în momente nepotrivite) şi i-am zis de la obraz ce merita.
Alteori îl iau peste picior şi glumesc pe tema curiozităţii lui (aşa am procedat şi azi). Mă urăşte când fac asta şi începe să-mi reproşeze dăţile când preferam să vorbesc la telefon decât să mă bucur de compania lui. Cu alte cuvinte, eu sunt o făptură mult mai prost crescută decât el. Yeah, right! It’s so good to be me! )